Societatea este compusă din mai mulți indivizi, care au interese, scopuri și valori comune, sau apropiate. Între ei se stabilesc anumite legături pentru a conviețui în mod armonios. O multitudine de caractere și indivizi înseamnă tot atâtea comportamente sociale, diferite, unele care se supun regulilor și legilor nescrise, dar și a celor aflate în vigoare pentru buna funcționare a lucrurilor, alții care se abat de la norme, generând haos și perturbarea dinamicii și vieții sociale.
Dintre comportamentele deviante violența domestică este o problemă a cărei rezolvare încă nu s-a găsit de multe decenii, această temă continuând să fie în atenția publică. Dacă ne-am gândi la motivele pentru care se recurge la violență și mai ales la acest tip, exercitat asupra unei ființe mai slabe din punct de vedere fizic am sublinia teoria învățării sociale (care explică existența comportamentului agresiv din prezent, el fiind preluat prin învățare din cadrul familial de referință, din mediul de proveniență), teoria ciclicității violenței (care prezintă cercul vicios al agresiunilor cărora este expusă victima: abuz verbal – tensiune – declanșare act violent (provocat în unele cazuri de victima care nu mai poate suporta expunerea la un stres prelungit) – faza ”lunii de miere” (împăcarea) – abuz verbal, teoria atașamentului traumatic (sindromul Stockholm), care presupune atașamentul victimei față de agresorul ei.
Astfel de indivizi au o stimă de sine scăzută, prezintă carențe în comunicare și relaționare în cuplu și cataloghează violența și furia ca elemente vitale intimității. Agresivitatea reprezintă scutul individului. Dar pentru propria supraviețuire și apărare de ce este necesar să sufere o altă persoană?
Cele mai citite articole
Un răspuns evaziv se regăsește chiar în definirea familiei și al spațiului intim al partenerilor. Acesta devine cadru propice de descărcare a tensiunilor și stresului resimțite la nivel social, clasând mediul familial ca fiind cel mai violent. Educația primită de femei în urmă cu mulți ani le inducea ideea că normalitatea reprezintă lipsa reacției în fața episoadelor violente, chiar dacă sunt prelungite, repetitive, sau dure, încât pot provoca răni adânci atât fizic, cât și psihic.
Acum televizorul, ziarele, canalele media, toate sunt surse de informare și deservesc același scop, acela de a trezi la realitate femeile care se subapreciază și acceptă comportamente inadecvate. Pistoalele de autoapărare sunt elementul care dau curaj femeii să se respecte și să ceară același lucru.
Asta nu înseamnă că rolurile se vor inversa și va recurge la violența fizică. Acum nu îi mai este teamă să iasă singură în oraș, sau să fie în preajma oamenilor neadecvați, pentru că se poate apăra. Acum are încredere în ea și în faptul că își poate purta singură de grijă. Pe tine cine te apără? Nu crezi că este momentul potrivit să faci asta pentru tine?
