În timpul sarcinii, organismul trece prin numeroase schimbări, iar dezvoltarea fătului are loc prin procese complexe. Etapele de dezvoltare ale acestuia sunt bine cunoscute din punct de vedere științific, iar acest lucru permite evaluarea amănunțită a stării sale de sănătate. Ecografiile de morfologie fetală reprezintă principalele investigații efectuate în sarcină, având o importanță crucială atât pentru monitorizarea sănătății fătului, cât și a mamei. Iată de ce trebuie să faci ecografii în timpul sarcinii și ce presupun acestea.
Tipuri de ecografii în sarcină
Ecografiile de morfologie fetală se efectuează prin deplasarea unei sonde ecografice pe abdomenul mamei, cu ajutorul unui gel special. Investigația utilizează ultrasunete, care nu se asociază cu riscuri pentru sănătate. Gelul aplicat pe abdomen are rolul de a facilita captarea imaginilor.
Ecografia de sarcină poate fi de mai multe tipuri:
- 2D: captează imagini bidimensionale și alb-negru ale fătului, destul de sărace în detalii.
- 3D: captează imagini tridimensionale, mult mai detaliate, care permit vizualizarea fizionomiei și o evaluare în detaliu a dezvoltării.
- 4D: captează imagini tridimensionale în dinamică, în timp real, astfel încât părinții pot vedea cum fătul clipește și își mișcă membrele.
Rolul ecografiilor în sarcină
Este important să nu neglijezi ecografiile de morfologie fetală. Acestea joacă roluri numeroase:
- Ajută la stabilirea vârstei sarcinii și datei probabile de naștere.
- Permit stabilirea sexului bebelușului.
- Facilitează vizualizarea poziției fătului.
- Depistează sarcina multiplă.
- Permit medicului să evalueze dezvoltarea fătului (inclusiv a organelor acestuia).
- Depistează eventuale malformații fetale, cum ar fi spina bifidă, malformații cardiace congenitale, buza de iepure, defecte de perete abdominal, lipsa encefalului, sindrom Patau și altele.
- Estimează riscul de anomalii cromozomiale (cum ar fi sindrom Down și Klinefelter) încă din primul trimestru de sarcină, prin măsurarea translucenței nucale (țesutul din spatele gâtului). În cazul identificării unui astfel de risc, medicul redirecționează pacienta spre investigații mai amănunțite, cum ar fi amniocenteza.
- Estimează greutatea și înălțimea fătului.
- Examinează lichidul amniotic, uterul, placenta, colul uterin și ovarele. Acest lucru ajută la depistarea complicațiilor în sarcină, cum ar fi placenta praevia (placenta acoperă colul uterin) sau placenta abruptio (separarea placentei de uter) .
- Ajută la depistarea unei sarcini ectopice (extrauterine – în afara uterului).
- Permit monitorizarea bătăilor inimii ale fătului.
- Examinează fluxul sangvin și de oxigen către făt.
- Confirmă moartea fetală intrauterină.
Toate aceste informații sunt utile atât pentru a elimina îngrijorările părinților, cât și pentru a iniția rapid cel mai potrivit plan de tratament, dacă este cazul.
Nu în ultimul rând, atunci când e vorba de ecografia 3D/4D, putem spune că aceasta consolidează conexiunea emoțională dintre părinți și făt. Aceasta face posibilă o primă întâlnire cu bebelușul încă dinainte de naștere.
Când se efectuează?
Ecografiile de sarcină se efectuează în fiecare trimestru, astfel:
- Morfologie fetală de trimestru I – în săptămânile 11-14.
- Morfologie fetală de trimestru II – în săptămânile 20-24.
- Morfologie fetală de trimestru III – în săptămânile 30-32.
Prin urmare, aceste investigații sunt esențiale pentru toate femeile însărcinate. Adresează-te medicului care te monitorizează pentru a te programa la ecografii în fiecare trimestru de sarcină.
