Cele mai comune simptome ale infectiilor bacteriene

Uneori, bacteriile patogene – microorganisme capabile sa determine infectii – patrund in organism unde se inmultesc si genereaza o infectie. Simptomele infectiilor bacteriene variaza mult in functie de localizarea infectiei respective, dar exista unele semne generale, comune.

Ce este o infectie bacteriana?

Bacteriile sunt organisme unicelulare complexe, capabile sa supravietuiasca singure, in interiorul sau in afara corpului. Majoritatea bacteriilor sunt inofensive, ba unele dintre ele ne sunt folositoare. Dar exista si microorganisme care pot determina imbolnaviri si pot afecta gatul, plamanii, pielea, intestinul si aproape orice alta parte a corpului uman.

Multe dintre infectiile bacteriene sunt usoare, dar exista si situatii cand acestea se pot agrava. In stabilirea unui demers terapeutic este necesara diferentierea intre infectiile bacteriene si cele virale, iar in acest scop analizele de sange sunt cele mai utile. Procalcitonina este un marker biologic foarte precis din acest punct de vedere, intrucat valorile sale cresc exclusiv in cazul infectiilor determinate de bacterii [1].

Simptome generale ale infectiilor bacteriene

Simptomele infectiilor bacteriene variaza in functie de localizare, dar exista si unele semne comune tuturor:

Febra;
Frisoane si transpiratie;
Ganglioni mariti;
Durere, sau acutizarea unei dureri cronice;
Senzație de extenuare;
Dureri de cap;
Înroșirea pielii și edeme [2].

Simptome comune ale infecțiilor bacteriene, în funcție de localizare, sunt următoarele:

Infecții gastrointestinale: durere de burtă, greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, scaune frecvent sau diaree, inflamația colonului;
Infecții respiratorii: nas înfundat, durere de cap, durere faciala sau presiune in zona sinusurilor, durere in gat, tuse, halena, sputa verde, galbena sau cu sange, respiratie accelerata, durere in piept, dezorientare (mai ales la persoanele in varsta);
Otite: durere de ureche, senzatie de presiune sau de ureche infundata, scurgeri otice, durere, mancarimi sau iritatie in zona urechii afectate, pierderea partiala a auzului;
Infecții vaginale: Scurgere vaginala albicioasa, galbuie sau verzuie, durere, mancarimi, durere la contactul sexual, prurit in zona intima, usturime la urinare, miros neplacut;
Infectii cutanate: roseata, umflaturi, vezicule purulente, scurgeri purulente, durere, prurit, vindecare dificila;
Infectii urinare: durere pelvina si in zona spatelui, urina urat mirositoare, senzatie frecventa de urinare, durere sau usuturime in momentul urinarii, pierderi involuntare de urina;
Infectii ale sistemului nervos: rigiditate cervicala, sensibilitate la lumina, greata si varsaturi, dezorientare.

Cum se trateaza infectiile bacteriene?

Cele mai multe dintre infectiile bacteriene impun un tratament cu antibiotic pentru o vindecare mai rapida si pentru prevenirea complicatiilor. Tipul de antibiotic pe care il va prescrie medicul variaza in functie de cateva criterii:

Tipul, gravitatea si localizarea infectiei;
Daca specia bacteriana identificata este rezistenta la anumite clase de medicamente;
Daca pacientul a mai folosit antibioticul respectiv si cu cat timp in urma;
Daca pacientul este alergic la antibioticul respectiv sau la unele dintre ingredientele sale,
Daca pacientul sufera si de alte boli asociate [3].

Cum pot fi prevenite infectiile bacteriene?

Având în vedere faptul că infecțiile bacteriene au potențialul de a deveni severe și de a determina complicații, prevenirea lor este considerată importantă.

Cel mai simplu și mai important lucru în prevenirea infecțiilor bacteriene este respectarea regulilor elementare de igiena: spalatul mainilor si al corpului regulat, frecvent, si ingrijirea si curatarea obiectelor personale.

Alte metode de preventie includ:

Acoperirea nasului si gurii cu un servetel de unica folosinta in timpul tusei si stranutului. Plica cotului este, de asemenea, potrivita;
Dezinfectarea imediata a oricaror rani si protejarea lor cu un bandaj;
Hidratarea adecvata si folosirea cremelor hidratante pentru prevenirea fisurilor cutanate;
Folosirea obiectelor de igiena personale si refuzul de a (le) imprumuta;
Utilizarea metodelor contraceptive de bariera in timpul contactului sexual;
Prepararea termica temeinica a alimentelor;
Pastrarea alimentelor la frigider [1].

Grupe de persoane aflate la risc in cazul infectiilor bacteriene

Infectiile bacteriene pot evolua relativ rapid si pot determina complicatii, dar unele grupe de persoane au un risc crescut in acest sens. Se impune instituirea rapida a tratamentului si monitorizarea stricta a evolutiei bolii la:

Bebelusi si copii mici;
Persoanele peste 65 ani;
Persoanele cu sistemul imunitar slabit;
Persoanele aflate in tratament cu imunosupresoare;
Persoanele care au trecut recent printr-o interventie chirurgicala.

Descoperirea antibioticelor a revolutionat lumea medicala si ne-a facut mai puternici in lupta cu infectiile bacteriene, dar chiar si asa, prudenta si un demers medical adecvat sunt de dorit.

Bibliografie: