Uniunea Europeană (UE) este una dintre regiunile lider în combaterea schimbărilor climatice, angajându-se să atingă neutralitatea carbonului până în 2050. Pentru a atinge acest obiectiv ambițios, UE a implementat măsuri riguroase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Unul dintre cele mai importante instrumente adoptate recent este Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM), un mecanism inovator menit să protejeze industria europeană și să încurajeze practicile sustenabile pe plan global.
Ce este CBAM?
Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) este o inițiativă prin care UE impune o taxă pe emisiile de carbon asociate cu importurile de bunuri din țările din afara UE.
Scopul său este de a evita așa-numita „relocare a emisiilor de carbon” – o situație în care companiile își mută producția în țări cu reglementări mai puțin stricte pentru a evita costurile asociate reducerii emisiilor de carbon. CBAM adresează această problemă prin uniformizarea „jocului” pentru produsele europene și cele importate.
CBAM vizează sectoare mari consumatoare de energie și emisii, cum ar fi oțelul, cimentul, aluminiul și îngrășămintele. Astfel, importurile de produse din aceste sectoare vor fi supuse unor taxe pe emisiile de carbon, care reflectă costurile pe care companiile europene trebuie să le plătească în cadrul Sistemului UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS).
Acest mecanism oferă un stimulent economic pentru producătorii din afara UE să adopte practici de producție mai curate și să reducă emisiile de carbon.
De ce este necesar CBAM?
CBAM este o componentă cheie a Pactului Verde European, care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu cel puțin 55% până în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990. Prin introducerea CBAM, UE răspunde unor provocări semnificative:
- Prevenirea relocării carbonului: CBAM contribuie la evitarea situațiilor în care companiile ar putea să-și mute producția în țări cu reglementări de mediu mai puțin stricte, afectând astfel competitivitatea și sustenabilitatea.
- Susținerea industriei europene: Pentru industriile din UE, CBAM asigură o concurență echitabilă, prevenind importurile ieftine, dar cu amprentă de carbon ridicată. Astfel, companiile europene beneficiază de un mediu de afaceri mai echilibrat.
- Stimularea tranziției globale către sustenabilitate: CBAM trimite un mesaj puternic la nivel internațional, încurajând țările și companiile din afara UE să adopte practici de reducere a emisiilor de carbon pentru a-și menține accesul pe piața europeană.
Cum funcționează CBAM?
Cele mai citite articole
CBAM este aplicat sub forma unei taxe pe emisiile de carbon asociate produselor importate. Importatorii trebuie să cumpere „certificate CBAM”, care corespund emisiilor de carbon generate în producerea acestor bunuri.
Prețul acestor certificate se ajustează în funcție de prețul carbonului pe piața ETS, asigurând astfel alinierea costurilor pentru producătorii europeni și cei străini. Cu alte cuvinte, dacă un produs importat are o amprentă de carbon ridicată, costul va fi mai mare, ceea ce încurajează importurile de produse mai curate.
Un alt aspect important al CBAM este că acesta nu vizează doar statele membre ale UE, ci și țările care exportă produse către UE. Astfel, se creează o presiune suplimentară asupra statelor exportatoare să își reducă emisiile de carbon, dacă vor să rămână competitive pe piața europeană.
Care sunt beneficiile și provocările CBAM?
Beneficiile CBAM:
- Reducerea emisiilor globale: Prin aplicarea CBAM, UE își extinde impactul ecologic dincolo de propriile granițe, încurajând și alte state să ia măsuri pentru reducerea emisiilor.
- Creșterea competitivității sustenabile: CBAM promovează concurența corectă, asigurând că produsele europene sunt protejate împotriva concurenței neloiale din țările cu politici climatice mai puțin stricte.
- Generarea de venituri: Veniturile generate din CBAM ar putea fi folosite pentru a susține proiecte de tranziție ecologică și inovare.
Provocările CBAM:
- Impactul asupra partenerilor comerciali: Unele țări exportatoare ar putea considera CBAM o barieră comercială și pot impune măsuri de retorsiune.
- Complexitatea administrativă: Implementarea și monitorizarea CBAM implică resurse semnificative, iar procesul de calculare a amprentei de carbon poate fi complicat.
- Risc de inegalitate: Țările în curs de dezvoltare, care depind de exporturile de produse cu emisii mari de carbon, ar putea fi dezavantajate.
Impactul CBAM asupra consumatorilor și companiilor
CBAM va aduce schimbări semnificative pentru companiile care importă și exportă bunuri în UE. Importatorii trebuie să fie conștienți de impactul emisiilor de carbon ale produselor pe care le aduc în UE, iar companiile europene pot beneficia de pe urma unui mediu mai echitabil.
Totodată, CBAM ar putea influența prețurile produselor importate, determinând o creștere ușoară a costurilor pentru consumatori.
În același timp, CBAM oferă oportunități pentru inovare și investiții în tehnologii curate, ceea ce ar putea transforma piața și contribui la dezvoltarea economiei verzi.
CBAM este un mecanism important în lupta UE împotriva schimbărilor climatice și reprezintă un exemplu de leadership global în domeniul sustenabilității. Deși aplicarea sa poate ridica unele provocări și controverse, beneficiile sale pe termen lung, atât pentru mediu, cât și pentru industrie, sunt semnificative.
CBAM este un instrument care subliniază angajamentul UE de a crea o economie durabilă, reducând impactul asupra climei și susținând tranziția către un viitor mai verde.
