Ce reprezintă coronarografia și când se aplică această tehnică de diagnosticare?

Coronarografia este o procedură de diagnostic ce utilizează raze X pentru a vizualiza arterele coronare – vasele de sânge care irigă mușchiul cardiac. Are un rol important în diagnosticarea bolii coronariene și a altor afecțiuni cardiace, iar asta datorită faptului că permite medicilor să evalueze în detaliu starea arterelor coronare, să identifice eventualele blocaje și să determine severitatea acestora.[1][2] Continuă să citești pentru a afla ce presupune o astfel de procedură și când este indicată efectuarea sa.

Cum se realizează coronarografia?

Procedura de coronarografie se efectuează într-o sală de angiografie, sub anestezie locală. Medicul va introduce un cateter într-o arteră, fie la nivelul brațului (arteră radială), fie la nivel inghinal (arteră femurală) și, utilizând fluoroscopia (raze X în timp real), îl va ghida cu atenție prin vasele de sânge până ajunge la arterele coronare. Se va injecta apoi substanța de contrast ce permite vizualizarea arterelor coronare. În timp ce această substanță circulă prin artere, se vor realiza rapid imagini radiologice (angiograme) pentru a evalua fluxul sanguin și a detecta eventualele blocaje.[1][2]

După terminarea investigației, se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Recuperarea după coronarografie nu durează mult. Vei putea pleca acasă în aceeași zi sau a doua zi după procedură.[1][2]

Când se recomandă coronarografia?

Coronarografia este o procedură ce se recomandă atunci când există suspiciuni de afecțiuni cardiace. Există mai multe semne de alarmă care pot indica necesitatea efectuării unei coronarografii. Printre acestea se numără angina pectorală, în special dacă aceasta se înrăutățește, apare mai des sau este prezentă chiar și în repaus. Alte simptome care pot indica necesitatea unei coronarografii includ dureri toracice atipice când alte teste sunt normale, dureri în piept, maxilar, gât sau braț care nu pot fi explicate prin alte teste și rezultate anormale la alte teste și investigații.[1][2]

În plus, coronarografia poate fi folosită pentru a planifica proceduri intervenționale sau chirurgicale, cum ar fi angioplastia coronariană. Această procedură este necesară în cazul în care vasele de sânge sunt îngustate sau blocate.[1][2] Atât coronarografia, cât și angioplastia coronariană sunt proceduri de care poți beneficia în clinicile de cardiologie intervențională Monza Ares!

Complicații și riscuri asociate cu procedura de coronarografie

Cele mai citite articole

Deși rare, există totuși anumite riscuri și complicații asociate cu coronarografia. Unul dintre riscurile posibile este lezarea vaselor de sânge, care poate avea loc în timpul introducerii cateterului. De asemenea, există riscul de sângerare excesivă la locul de introducere a cateterului. Un atac de cord sau accident vascular cerebral pot apărea rar în timpul procedurii, ca rezultat al unei posibile eliberări de cheaguri de sânge sau plăci de aterom.

Infecțiile sunt posibile, însă acestea sunt de obicei prevenite prin respectarea strictă a procedurilor de sterilizare. Tulburările de ritm cardiac pot apărea de asemenea, însă acestea sunt de obicei temporare și se rezolvă de la sine sau cu medicamente. Unii pacienți pot avea reacții adverse la substanța de contrast sau la medicamentele utilizate în timpul testului. Acestea pot varia de la reacții ușoare până la reacții severe de tip alergic.[1][2]

În ciuda acestor riscuri, coronarografia rămâne o procedură esențială și foarte utilă în diagnosticarea și tratamentul bolilor cardiovasculare. Alegerea de a efectua o coronarografie trebuie să fie o decizie luată în urma unei discuții amănunțite cu medicul, luând în considerare atât beneficiile potențiale, cât și riscurile asociate.

Este important de reținut că doar un medic cardiolog poate decide dacă o coronarografie este necesară în cazul tău. Medicul va lua în considerare simptomele tale, factorii de risc cardiovascular, istoricul medical și alte informații pentru a determina dacă această procedură reprezintă cea mai bună alegere. Informațiile prezentate în acest articol au un scop informativ și nu trebuie considerate un substitut pentru sfatul medicului!

Bibliografie: 

  1. „Coronary Angiogram”, Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904. Accesat 18 Apr. 2024.
  2. „Coronary Angiography”, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm. Accesat 18 Apr. 2024.

Cele mai citite articole

Articolul Anterior

Explorând lumea literaturii în limba engleză: o călătorie printre cărți

Articolul Urmator

Inele pentru femei: modele și sfaturi de alegere pentru un aspect feminin și rafinat

Cele mai populare